luni, 29 iunie 2009

Ruse si imprejurimile

Iarasi am uitat sa scriu ceva...

8 iunie, ziua libera. Plecare din Bucuresti la 11:30, directia Ruse.
La giurgiu, taxa de pod de 6E platibila in lei. Trecem podul "ugly yet impressive" (conform ghidului de care dispuneam) si iata-ne in Bulgaria. Vinieta obligatorie. Magazine de unde sa o cumperi....intotdeauna, "la urmatoarea benzinarie". Pana la urma m-am saturat sa tot opresc si nu am mai cumparat deloc.

Mergem vreo 30 km in directia Sofia, incercand sa gasim bisericile de la Ivanovo. Drumurile sunt atat de prost marcate incat nu am reusit...

Asa ca ne-am indreptat spre Kerven - citadela din sex. XIV.

Foarte frumoasa privelistea de sus:



Apoi, plimbare prin padure vreo 2 ore... fauna si flora bogate:



Pe drumul de intoarcere...
Am ajuns apoi la Manastirea Basarbov:





Apoi, plimbare prin Ruse. Foarte frumos orasel.






In fine, cina la Giurgiu, pe malul Dunarii. Excelent.

joi, 25 iunie 2009

Bicicleta day1

Mi-am luat inima in dinti si azi am venit cu bicicleta la birou.

Pornire la ora 9:15. Portiunea Obor-Universitate am facut-o pe tot felul de stradute (nu ma descurc prea bine cu orientarea in spatiu), unele cu sens interzis........... Se parcurge repede, intrucat nu sunt prea multe semafoare sau obstacole.

Apoi, la Universitate ajungi pe pista de biciclete unde teoretic ar trebui sa nu ai probleme. Numai ca pe pista sunt parcate zeci de masini, carora iti vine sa le ridici stergatoarele sau sa le lipesti un biletel pe geam (ma gandesc serios sa fac asta! dar nu cred ca ar avea vreun efect). Oricum, daca masinile mai pleaca, nu acelasi lucru se poate spune si despre....chioscurile care intrerup pista din cand in cand (de flori, de ziare, de dulciuri....gasesti tot ce vrei). Si, nu in ultimul rand, oamenii din acest oras parca au o placere sadica de a merge EXACT PE PISTA!!!!!!!!! Desi mai au 2m de trotuar, se incapataneaza sa mearga intre cele doua dungulite galbene. Straight ahead. Daca se dau la o parte? Unii. Altii nu reactioneaza nici macar la claxon (pe care l-am folosit doar in cazuri extreme).

Partea buna e ca la capatul drumului ma astepta parcarea de biciclete de la birou (intr-o curte interioara, inchisa teoretic). Sper sa nu mi se fure...


N-ar fi frumos sa se mearga si la noi mai mult cu bicicleta, sa avem piste ca in Olanda...?

Banat roadtrip

Am uitat sa scriu despre a doua zi dupa Retezat...
Aveam 4 variante: sa urcam cateva ore pe munte (putin probabil, nu prea erau trasee asa scurte), sa ne intoarcem la Bucuresti pe ruta Tg. Jiu - Rm. Valcea - Pitesti (the wise solution) sau pe ruta Sebes-Sibiu-Transfagarasan (facut vara trecuta) sau pe ruta.....

Cetatea Salasu de Sus:

Intrarea in Biserica din Santamaria Orlea:
Din pacate, biserica era inchisa. Din fericire, exista gaura cheii.

Apoi, oprire la Densus:
Unul din cele mai frumoase locuri din Romania.
Next stop: Ulpia Traiana Sarmisegetuza:


Caransebes:

Baile Herculane, care e o statiune absolut senzationala (cu mult mai frumoasa decat orice se gaseste pe Valea Prahovei sau ailleurs). Din pacate, cladirile sunt in paragina; ti se rupe sufletul.


Am continuat spre Orsova, unde am ajuns pe la 9 seara. Am urcat pe deal la Manastirea Sf. Ana.
Apoi am baut o cafea pe malul Dunarii. Orsova pare desprinsa dintr-o poveste.
Pe drum spre Severin.
La Drobeta Turnu-Severin am ajuns pe la 10 seara. Inca putina lumina pentru a vedea Cetatea Severinului. Piciorul podului lui Apolodor nu l-am vazut, intrucat se afla in curtea muzeului (inchis la acea ora, evident). In rest, Drobeta pare un orasel foarte simpatic.

Pe la 11 si ceva eram in Craoiva, unde ne-am invartit putin in centru, apoi directia Pitesti-Bucuresti. Acasa am ajuns aproape de 4 dimineata, dar a meritat pe deplin.

miercuri, 24 iunie 2009

Piatra Mare

Weekendul trecut, excursie de o zi pana la Vf. Piatra Mare (1844m). Pornim din Timisul de Jos.
Drumul e minunat si - la inceput- usurel.

Ajungem repede la Canionul Sapte Scari. Foarte mutla lume pe acest traseu.





Continuam spre Cabana Piatra Mare.
La cabana...
De acolo am continuat spre Vf. Piatra Mare.


Vf. Piatra Mare (1844m).




Intoarcere pe acelasi drum, dar cu ocolirea Canionului.
Total:7h, dar cu multe opriri si stat mult in varf.

Retezat

Cel mai frumos traseu facut vreodata. Am pornit vineri seara tarziu din Bucuresti, directia Pitesti-Rm. Valcea. De acolo, aveam doua variante de drum: Tg. Jiu - Petrosani (pe drum european) sau Brezoi-Petrosani (pe drum national). Am ales-o pe a adoua, intrucat era mai scurta cu vreo 60-70 km. Bad choice. Desi imprejurimile sunt minunate, drumul acela e unul din cele mai proaste pe care am mers vreodata: e plin de gropi, iar cand se termina cu gropile, se termina si asfaltul. Cu mai mult de 30km/h nu poti merge.
In fine, pe la 2:30 eram in Petrosani, apoi am continuat spre Cranasebes vreo 10km. La Ohaba de sub Piatra am cotit stanga, pana in satul Salasu de Sus, la Pensiunea Iancu. Fac reclama pentru ca merita: la 3:15 cand am ajuns ne astepta o mamaliguta calda si o tocanita ca la mama acasa.
Dupa un somn bun si un mic dejun numai cu produse din gospodarie (ca doar e pensiune agroturistica, ecocertificata), am pornit la drum. Am mers cu masina pana la Carnic, de unde incepe si Parcul National Retezat si circulatia autovehiculelor e interzisa. Oricum fara 4x4 ar fi si greu sa continui si nici nu are sens. De precizat ca acolo la Carnic e o pensiune unde am vrut de fapt sa stam, dar e fff aglomerata (Pensiunea Codrin).

De la Carnic, dupa cateva minute, ajungem la Cascada Lolaia.

Continuam apoi drumul prin padure pana la Cabana Pietrele - locul de pornire al celor mai multe trasee in Retezat, alta data la loc de cinste. Acum, aproape in paragina.
Urmeaza alte 40 de minute pana la Cabana Gentiana. Pe drum, magarusi.


Dupa Gentiana, urmam dunga albastra spre Lacul Bucura. Imaginile vorbesc de la sine.











Pe la 1900m, Lacul Pietrele.

Vedere de sus, de pe Crustura Bucura.







Lacul Bucura.

Am continuat pe aici spre Vf. Peleaga.





Vedere de pe Vf. Peleaga (2509m, cel mai inalt din Retezat).

Apoi ne-am ratacit pe Valea Rea, intrucat marcajul se pierdea in zapada.........

Dar nu a fost deloc rau.



In cele din urma am regasit un alt marcaj si am ajuns cu bine (pe la 23:30) la Pensiune. Mancarea a fost pe cinste...